Sari la conținut

Principii de negociere şi riscuri contractuale

Putem spune că, în orice model de business, obiectivul juridic este de a îmbraca oportunitatea economică într-o haină juridică, de a supune angajamentul contractual astfel format la adăpostul legii. Bunăoară, în reglementarea clauzelor contractuale, nu se presupune şi nu se lasă loc arbitrariului, întrucât în cazul unor incidente între părţi, “toate drumurile duc în primul rând la contract”. De asemenea, în orice procedură de achiziţii (cu rol preventiv) trebuie să existe texte de reglementare privind conformitatea tehnică şi operaţională a contractului, adică tehnologia, datele tehnice şi/sau procesele, incluse în obiectul contractului, satisfac în totalitate folosul practic urmărit prin achiziţia de bunuri sau prestarea de servicii în cauză.

Încă din etapa tratativelor, echipa de negociere (şi nu negociatorul unic) trebuie să identifice şi să evalueze toate riscurile care pot rezulta din executarea contractului.

Contractele vor fi semnate numai după ce toate persoanele implicate, cu răspundere în executarea contractului, au înţeles clauzele contractuale. Contractele de achiziţie trebuie sa aibă în vedere cel puţin următoarele repere:

durata contractului;

o plată eşalonată, deci, plată intermediară şi plată finală, după recepţia lucrărilor/serviciilor/produselor;

termen general de plată;

penalităţi de întârziere în sarcina furnizorului;

condiţii de livrare şi transport; recepţia;

condiţiile privind garanţia acordată de furnizor/vânzător;

clauza de jurisdicţie;

posibilitatea denunţării unilaterale a contractului de către beneficiar, cu respectarea unui termen de preaviz rezonabil.

Pentru anumite categorii de achiziţii speciale: piaţă închisă, celeritatea achiziţiei care limitează în timp aria negocierilor, derogările de la clauzele cadru vor fi validate punctual de către managementul companiei, cu atribuţii în acest sens.

Riscurile în negocierile contractuale pot fi clasificate în doua mari grupe: riscuri extrinseci şi riscuri intrinseci. Riscurile extrinseci sunt în principiu necontrolabile, având multe elemente aleatorii: riscurile legate de numarul de competitori pe o anumită piaţă, riscul ratei de dobândă, riscuri legate de pieţele de monopol. Riscurile intrinseci sunt în principiu controlabile şi apar indisolubil legate de competenţa managementului, profilul si resursele organizaţiei.

Av. Silviu GRUMEZA